Pentru maine voi declara “zi libera de cyberspace”. Voi inchide pc-ul, si il voi aprinde doar poimaine. Voi face acest gest sabatic, nu pentru “a salva planeta”, ci pentru a acorda inca o zi intreaga din viata mea (fara internet), familiei mele. Nu voi mai raspunde pe chat-uri, nu voi mai actiona pe facebook, nu voi mai scrie comentarii la articolele citite si… nu voi mai da nici un “searci pa Goagal”, ci imi voi dedica aceasta zi in totalitate familiei mele. Putem trai si fara internet, si putem trai foarte bine. Aceasta zi o voi repeta cat mai des, pana o voi transforma in saptamani, luni, ani sau in viata, cea care mi-a mai ramas… Oare poate fi adevarat, mai e posibil asa ceva, dupa ce ai gustat din lumea virtuala?
p.s. adaug acest fragment ce apartine mitropolitului Bartolomeu Anania [pentru cei ce cred in atotputernicia virtuala 
]:
“Daca vom ajunge sa ne cunoastem, sa ne iubim, sa ne uram, sa ne casatorim, sa ne inmormantam doar prin internet, atunci intr-adevar ne vom instraina cu desavarsire unii de altii…” Bartolomeu Anania
Posted on octombrie 9, 2009
0